Prea multe experimente ce ne includ. De ce trebuie sa renuntam la ceea ce suntem si sa devenim ceea ce „deseneaza” altii? Inteleg si sustin o Europa fara granite fizice, o Europa a popoarelor ei, nu un popor al Europei. Este utopic, imposibil de realizat, un experiment ce are astazi loc, desi este clar ca nu va reusi.
Am fost in Turcia de multe ori. Cunosc bine Istanbul, am fost la Ankara, am petrecut cateva week-end-uri si la Bodrum. Impreuna cu cativa colegi si prieteni la acea data (2003), in cadrul unei vizite la Ankara, l-am cunoscut pe actualul Presedinte Erdogan. Am fost placut impresionat de el, mi s-a parut un om de talie inalta, un bun politician. Dineul oferit in cinstea noastra nu mi-a lasat deloc impresia unui act de obligatie diplomatica. Premierul pe atunci, turc, a iesit din uzanta impusa pozitiei sale si a comunicat mult, pe diverse subiecte cu noi, astfel incat cu unii din cei prezenti atunci acolo are si azi o relatie de prietenie. De atunci si pana acum, Turcia mi s-a parut a fi o tara stabila, impartita intre traditional si modern, insa nu la modul agresiv. Din acest motiv mi-a fost greu sa inteleg miscarea de forta din 15 iulie a.c. Imi este greu sa cred ca resorturile interne au putut genera acest coup d’etat. Si pentru ca am o minte apropiata de analiticul geometric, nu pot sa nu remarc poza modificarilor brutale de guvern din nordul Aficii – Libia, Egipt, situatia cel putin exploziva din Siria, problemele din Irak si Iran. Pe 17 iulie a.c. a avut loc o tentativa de lovitura de stat si in Armenia. Aparent fara legatura, dar va amintiti criza greceasca din 2015 ( Grexit ). Precum si pe cea cipriota. Serbia, Croatia, Muntenegru, mai vechi pe lista dar inca actuale ca incarcatura. Mai la nord, Ucraina este extrem de tensionata, iar Crimeea a devenit avantpost militar rusesc. Aruncati rapid o privire pe harta… Suntem oare o granita? Vom fi arondati, ca de obicei, sau vom sti sa ne negociem pozitia?
Fara a fi partinic, nu pot sa nu remarc amploarea miscarilor sociale din ultima vreme. Mare parte a acestora se datoreaza opozitiei oamenilor la a le fi „desenat” viitorul. Si, oricat de secrete sau oculte incearca a fi unele „desene”, oamenii, indiferent de natie, culoare, pregatire, le observa, le simt si le resping. Asta pentru ca oamenii s-au nascut liberi, asa a vrut si facut Dumnezeu.
Economia are ( mai corect, uitandu-ne in jur, ar fi sa folosim trecutul – economia avea ) propriile reguli, asa zisa economie de piata isi stabileste singura atat jucatorii cat si mecanismele. De ce, brusc, guvernele doresc sa fie atat de implicate? Pentru cei ce au trait vremurile comunismului, stim bine cat de blamat era sistemul centralizat de conducere a economiei, stim ca a fost unul din punctele determinante ale revoltei din ’89.
Exista un principiu important al fizicii, ce se aplica aproape mot-a-mot si in societate, in viata de zi cu zi. Un corp tinde spre starea de energie potentiala minima. Daca am considera bariera de potential din fizica ca fiind o medie a constiintei oamenilor ce formeaza un grup ( neam, popor, etc. ), atunci ar fi foarte simplu de vazut analogia. In fizica, dacă energia E a unei particule este mai mică decât înălțimea Umax a barierei de potențial, ea nu o poate străbate căci impulsul acesteia în interiorul barierei ar avea o valoare imaginara. Astfel, in societate, oamenii nu pot fi impinsi dincolo de bariera constiintei lor (cel putin nu pentru vreme indelungata). Constiinta comuna, media ei, se aplica grupurilor de oameni ce impartasesc valori comune. Noi, romanii, avem in mod clar o constiinta a noastra ca popor si, mai ales, ca neam. De cand am inceput sa circulam liber, sa putem munci in Europa, desi multi s-au stabilit temporar in alte tari, sarbatorile importante ale neamului nostru sunt tinute cu sfintenie. Majoritatea romanilor plecati din tara se intorc acasa de Paste si de Craciun, iar cei ce nu o pot face, sarbatoresc in mod traditional acolo unde sunt. Aceasta este o forta extrem de mare, ce nu o mai intalnim la asa un nivel ridicat la niciun alt popor din Europa si, poate, la nici un altul in lume. Iar acesta forta ne poate ajuta sa devenim un neam prosper, sa ne traim viata in pace si sa construim bazat pe adevar si cu credinta.
In timp ce unele tari isi unesc puterile pentru proiecte uriase de cercetare, pentru a ajunge pe Marte sau pentru a avea energie curata in toata lumea, in timp ce altii gandesc geostrategic pe termen lung, noi ce facem? Ne indatoram permanent fara sa producem astfel incat sa ne platim datoriile, ne certam intre noi doar pentru a ne ataca personal si nu pentru cine stie ce idee/sistem politic salvator, arestam capitalul autohton ( ma refer la posesorii lui… ) pentru a lasa culoar liber celui extern. Nu mai producem aluminiu sau otel, importam ingrasemintele chimice, minele de carbune le inchidem. Arestam somitati ale medicinei romanesti (doar pentru ca nu au plecat sa munceasca in alte tari, probabil, unde ar fi castigat mult mai bine si ar fi putut participa la orice congres international de medicina fara a avea dosar penal…), arestam profesorii nostri universitari si, in general, cam pe toti cei ce ridica capul. Episcopii a caror haina este atinsa cu mare credinta si speranta de milioane de romani, intra mai nou pe “poarta rusinii nationale”. Suntem in plin proces de epurare, proces ce nu-l putem vedea in clar, cu ochii nostri, cel putin nu deocamdata. Suntem mult prea manipulati.
Cred cu tarie ca ne vom reveni. Cumva, ceva, rapid si brutal, ne va trezi. Si, asa cum istoria ne-a facut invincibili in momentele grele, asa va fi si acum. Timpurile nu semana intre ele. Parem nepregatiti a face fata acestor incercari. Dar suntem un popor in totalitate credincios ( crestin-ortodocsi – 87%, romano-catolici – 5%, reformati -3%, penticostali – 2%, etc, doar 0,2% din populatia tarii noastre declarandu-se atee ). Iar Dumnezeu nu ne-a lasat niciodata din mana Lui. Sper sa trecem cu bine de acest an…